Liberalul Costel Avram a redat independenţa financiară societăţii Apaserv Valea Jiului SA

de Carmen Cosman / Ziarul Hunedoreanului

„Oamenii sunt beneficiarii noştri, iar noi suntem cei care lucrăm pentru ei!”

 Privit cu oarecare scepticism în momentul în care a preluat frâiele furnizorului de apă potabilă şi canalizare din Valea Jiului, pentru că venea din postura unui om politic, directorul SC ApaServ Valea Jiului SA, liberalul Costel Avram a demonstrat că poate fi şi un  bun administrator. De la vorbă la faptă este de regulă un pas imens, pe care Costel Avram  a reuşit să-l facă, cu brio chiar. A pus ApaServ pe propriile picioare, chiar dacă asta a însemnat uneori adoptarea unor măsuri nepopulare, de natură să îi afecteze şi cariera politică pe care o continuă cu succes. Aproape de oameni, pentru oameni şi împreună cu ei, aşa s-ar putea descrie succint activitatea managerului SC ApaServ Valea Jiului SA, Costel Avram.

Reporter: A trecut un an şi jumătate de când aţi preluat conducerea acestei societăţi? O societate greu încercată financiar de-a lungul timpului. Cum stau lucrurile acum?

Costel Avram: Societatea ApaServ Valea Jiului SA este într-o situaţie bună. Tot timpul se punea problema că societăţile în care consiliile locale sau statul sunt acţionari au probleme cu insolvenţa sau cu falimentul, dar ApaServ este o societate de sine stătătoare, stă, aş putea spune, pe picioarele sale, nu are nicio problemă din punct de vedere financiar. Dar, asta nu înseamnă că nu avem probleme cu încasările. În continuare sunt 160 de miliarde de lei vechi de încasat de la terţe persoane, din care 60 de miliarde de lei vechi sunt de la societăţile de termoficare din Vulcan şi Lupeni, care sunt în faliment. Dar, la un an şi jumătate de când am venit la conducere, ApaServ Valea Jiului nu are un leu datorie la stat, nu are un leu datorie la terţe persoane şi s-au făcut şi foarte multe investiţii din bani proprii, pe lângă investiţiile mari. Sunt foarte bucuros pentru că, împreună cu echipa pe care eu o conduc am ajuns la aceste rezultate. Este foarte adevărat că rezultatele bune le împart cu toţi colegii mei, iar injuriile, care încă mai sunt, le iau eu singur. E greu pentru mine. Dacă aş fi numai conducător de societate, lucrurile  ar fi mai simple pentru mine, dar în acelaşi timp trebuie să mă gândesc că, pe lângă faptul că sunt managerul acestei societăţi, sunt şi om politic. Pot să iau unele măsuri benefice pentru societate, dar care să-mi aducă un minus ca om politic. De aceea  îmi este greu, dar încerc să le îmbin pe amândouă. Important este ca societatea să funcţioneze şi funcţionează bine.

*„Suntem pe locul doi pe ţară la implementarea marilor proiecte cu fonduri europene”

Rep: Aveţi în derulare mai multe proiecte importante pentru Valea Jiului? De unde vin banii necesari implementării acestora?

C.A. Proiectele pe care le derulăm sunt din bani proprii şi din bani europeni. Mă refer, în prima fază, la proiectele din surse proprii, chiar dacă veniturile noastre sunt oarecum limitate şi ne descurcăm poate de pe o zi pe alta. Încercăm să mai limităm furturile, să încasăm şi de la cei care nu şi-au plătit facturile de ani de zile. Am încercat să le spunem oamenilor că atât cât consumă, trebuie să plătească, ne-am apropiat mai mult de oameni. Şi apropo de investiţii, vă pot da ca exemplu Brazi, la Vulcan, unde din surse proprii, ApaServ Valea Jiului realizează o investiţie, o nouă microhidrocentrală (MHC) de o putere de 35 KW, care ne va duce în continuare la un minus pe factura energetică, lucru important ţinând cont că anul viitor vom da drumul la staţia de la Dănuţoni, care va consuma foarte multă energie electrică. Cu ce realizăm noi acolo, aproape rămânem independenţi din punct de vedere energetic. Am făcut foarte multe investiţii proprii în oraşele din Valea Jiului, în reţelele de canalizare, în reţelele de apă, am mutat Laboratorul de Metrologie, am făcut un nou laborator, am creat condiţii pentru cei care vara veneau la canale, le-am făcut băi, garajul de maşini a fost demolat şi am construit altceva. Deci, la nivel de societate am făcut foarte multe lucruri. Şi, în plus, ne-am îngrijit şi de angajaţi. Chiar dacă au în continuare salarii mici, am încercat să le oferim toate drepturile cuprinse în contractul colectiv de muncă, au primit bonuri în fiecare lună. Vreau să le mulţumesc oamenilor că, deşi au salarii mici, ei şi-au văzut de treabă şi sper că vor veni vremuri mai bune.

REP: În ce fază sunt investiţiile care se finanţează cu fonduri europene?

C. A.: Dacă ne referim la investiţiile mari, să nu uităm de această investiţie majoră de 40 de milioane de euro. Toate contractele au fost licitate, s-a început lucrul. Prima parte a proiectului – reabilitarea reţelelor de al Petrila şi Aninoasa – a fost deja finalizată. Vreau să vă spun, şi cu ocazia aceasta mă laud, că la nivel naţional ocupăm locul doi la implementarea acestui proiect, fiindcă au fost şi alte societăţi din ţară care au demarat proiecte, dar sunt într-un stadiu mai puţin avansat. La ora aceasta avem un progres fizic de 53,14%, lucru care ne duce în fruntea ierarhiei pentru societăţile care implementează astfel de proiecte.. Ne vom încadra în termenele stabilite, ceea ce mă bucură şi pe această cale mulţumesc întregului colectiv care s-a ocupat de implementarea acestui proiect.

Rep: Asta despre prima parte a proiectului. Ce puteţi spune despre următoarea etapă a lui? Cum va fi rezolvată problema cofinanţării?

C.A. Având în vedere şi analiza care s-a făcut la nivelul Ministerului Mediului, s-a demonstrat că noi nu am stat numai pe acest proiect, ci am mers mai departe şi cu partea a doua a proiectului de reabilitare a reţelelor de apă şi canalizare din Valea Jiului. Avem toată documentaţia întocmită, chiar consultanţa Uniunii Europene a venit aici şi şi-a dat acordul, iar partea a doua a proiectului va fi undeva la 89 milioane de euro, din care TVA-ul este deductibil. Chiar marţi am primit de la Ministerul Mediului, printr-o adresă semnată de doamna ministru Rovana Plumb, undă verde pentru a  demara licitaţia pentru serviciile de asistenţă tehnică, care are rolul de a face proiectarea, de a face caietele de sarcini şi studiul de fezabilitate pentru celelalte lucrări. Eu sper că în 5 – 6 luni ei îşi vor termina lucrarea, iar anul viitor vor fi scoase la licitaţie toate lucrările pentru partea a doua a proiectului major. Dacă în prima parte a proiectului contribuţia operatorului a  fost zero, şi suntem singurul operator din România care a avut zero cofinanţare, în partea a doua trebuie să vedem cum va fi. Nu vă ascund faptul că am avut o discuţie cu primul ministru Victor Ponta, care mi-a spus că în momentul în care voi depune toată documentaţia va încerca să găsim calea să ajute Valea Jiului. Am speranţa că Premierul României va ajuta încă o dată Valea Jiului, pentru că, dacă nu vom reuşi să venim cu o cotă de finanţare foarte mică, dacă nu zero, atunci cofinanţarea trebuie să se regăsească undeva şi se va regăsi în preţ.

„Mai bine să mă urască doi – trei – patru oameni, decât firma să intre în insolvenţă”

  Rep: Una dintre cele mai nepopulare măsuri a fost legată de sistarea apei potabile pentru rău – platnici. Oamenii au înţeles până la urmă că trebuie să şi plătească ceea ce consumă?

C.A. Fără îndoială, când opreşti apa la cineva, nu este o măsură bună, nu toţi te aplaudă şi nici nu mă aşteptam la aşa ceva. Important este că lumea a început să conştientizeze, iar acel spirit civic a început să funcţioneze şi oamenii au început să atragă atenţia vecinului că el nu are nicio vină că i se opreşte apa din cauza faptului că vecinul nu plăteşte. Dacă aş avea soluţiile legale, prin care să pot debranşa numai pe cei rău – platnici, aş face acest lucru, dar din păcate instalaţiile vechi sunt în aşa fel făcute, încât suferă şi cei care plătesc. Chiar împreună cu colegii mei ne-am gândit la măsura ca, la unele asociaţii rău – platnice să-i putem lua cu plata direct la ApaServ pe oameni. Aici dau exemplul Asociaţiei de pe Aleea Poporului, care cuprinde 27 de scări. Am cerut la asociaţie mereu să ni se spună care sunt scările rău – platnice, dar ei nu ne comunică aceste date. Din păcate, eu am contract cu asociaţia de proprietari. Dacă aş avea cu fiecare consumator în parte, l-aş trage direct la răspundere. Încercăm să găsim soluţii, pentru că menirea mea este să dau apă la populaţie, dar în acelaşi timp şi eu sunt tras la răspundere pe indicatorii economici. Firma se conduce pe criterii economice. Dacă merg pe măsuri populiste, va veni momentul în care nu mai am ce să le spun oamenilor, care vor vedea că firma este închisă, că nu se vor mai derula investiţii. Mai bine să mă urască doi – trei – patru oameni, decât firma să intre în insolvenţă şi eu să fiu tras la răspundere de ce nu am luat măsuri.

Rep: Exista o problemă privind sumele datorate către Apele Române, despre care s-a făcut vorbire nu o dată. Care este acum situaţia plăţilor?

C.A. Sunt datorii care vin din urmă şi pe care încerc să le plătesc. Dacă în cinci ani de zile la Apele Române s-au plătit 200 de milioane de lei vechi, respectiv 20.000 de lei noi, noi pe lună plătim aproape 4 miliarde de lei.  Şi, foarte important, când am venit la această firmă, societatea nu avea nimic, toate erau la lichidator. Am cumpărat toate bunurile, toate maşinile. Toate bunurile mobile şi imobile, toate clădirile sunt ale ApaServ la ora aceasta şi sunt din fonduri proprii. Nu am un leu împrumut în bancă, iar când am venit aici nu aveam nimic, plăteam chirie pe ele. Acţionarii trebuie să fie fericiţi că într-un an şi jumătate au dobândit din nou tot ce a fost a lor  şi a fost luat de Finanţele Publice, prin lichidator.

Îmbucurător este faptul că oamenii au înţeles că trebuie să plătească ce consumă. Asociaţia de pe Aleea Poporului, care este cea mai datoare, dacă în luna octombrie am facturat 102 milioane de lei, am încasat 125 de milioane de lei. Este pentru prima dată când se întâmplă acest lucru. De obicei facturam 110 – 120 de milioane de lei şi plăteau 30 de milioane de lei. Încet – încet încep să înţeleagă oamenii, dar trebuie să iei şi măsuri mai dure din care suferă, colateral, şi cei care plătesc şi eu le cer scuze pentru aceste neplăceri, însă nu am altă soluţie la îndemână. Asta pe lângă acţiunile în instanţă

Rep: De puţin timp, oamenii nu mai sunt nevoiţi să stea la coadă pentru a-şi plăti facturile. Ce le mai pregătiţi consumatorilor?

C.A. Am încercat şi încerc în continuare să vin în sprijinul consumatorilor. Dacă la început era o problemă cu Laboratorul de Metrologie, am venit şi am făcut acel Laborator de Metrologie din centru, dacă era o problemă cu statul la cozi la casieriile ApaServ, am creat condiţiile prin care oamenii să plătească prin PayPoint. Un lucru îmbucurător este faptul că în 20 de zile în luna octombrie am încasat 500 de milioane de lei vechi numai prin PayPoint. Am deschis la o bancă cont, aşa încât oamenii să poată plăti facturile prin bancă. În plus, avem discuţii cu o bancă şi, în maximum două săptămâni, vom avea pentru început doua POS-uri la Petrila şi Petroşani, aşa încât oamenii să plătească şi cu cardul ceea ce consumă. Până în ianuarie va fi creată oportunitatea celor care au contract individual cu noi să ne dea consumul de acasă, care va fi preluat de cei de la Comercial, iar aceştia, pe adresa de e-mail comunicată, vor trimite şi factura către consumator, care va putea face plata şi de pe calculator. Încercăm să venim în sprijinul lor. Sigur, situaţia este grea. Suntem în Valea Jiului unde nu neapărat apa e scumpă, ci oamenii sun săraci. Într-un clasament la nivelul ţării, din 40 de operatori, SC ApaServ Valea Jiului ocupă locul 34. Deci putem spune că preţul este mare raportat la sărăcia din această zonă. Dar, atât eu cât şi echipa pe care o conduc, încercăm să venim în sprijinul oamenilor, să fim cât mai aproape de ei. Să încercăm să schimbăm mentalitatea celor care văd în noi un fel de „Bau – Bau”. Oamenii sunt beneficiarii noştri, iar noi suntem cei care lucrăm pentru ei!