Există trei metode de a deveni ințelept: Meditația, care e cea mai nobilă. Imitația, care e cea mai simplă. Experiența, care e cea mai amară.

Confucius

Avem datoria de a rezolva problema inundațiilor din cartierul Aeroport

Am întâlnit ieri, în cartierul Aeroport, zeci de oameni bucuroși că sunt încă vizitați de semeni dorinici să-i ajute. Ne-au mulțumit sincer pentru donațiile pe care le-am făcut prin intermediul Crucii Roșii. Dar, în același timp, oamenii spun că aceste ajutoare nu le rezolvă problema.

13691158_1051297541618645_9030251461540696497_o

Ei și-ar dori mai degrabă să nu fie nevoie de astfel de ajutoare, pe care mulți nici nu și le doresc de altfel, ci marea lor mulțumire ar fi aceea ca problema inundațiilor de după fiecare ploaie ceva mai zdravănă, să fie într-un fel sau altul rezolvată.

13767232_1051298894951843_7608614375226268264_o

Cred că, împreună cu administrația locală de la Petroșani, avem datoria de a găsi acele soluții care să rezolve, cât mai repede și cât mai bine, această firească cerință a oamenilor.
Aseară, cerul de deasupra blocurilor din Aeroport s-a înnourat din nou. Din fericire, n-au fost inundații. Dar mâine ?…

13769358_1051297384951994_6332130932940511200_n

Alături de Crucea Roșie ….

Astăzi, am participat pentru prima dată la o acțiune a Crucii Roșii Petroșani. O acțiune caritabilă pentru oamenii din cartierul Aeroport care au fost năpăstuiți de inundații, în luna iunie a.c. Ai un sentiment de împăcare, de împlinire a unei datorii morale/umane, că poți face ceva pentru semenii tăi fără să vrei ceva în schimb. Le multumesc tuturor că în ciuda necazurilor care –i încearcă, ne-au primit cu sufletul deschis şi cu zâmbetul pe buze!
Mulțumesc echipei Subfilialei Crucea Roșie Petroșani!
Mulțumesc Felicia Vitan, Ileana Firtulescu, Mariana Popa! Mulțumesc tuturor voluntarilor!

20160725_123154

Singura satisfacție reală este aceea de a creşte mereu înlăuntrul tău, mai drept, generos, simplu, bun, activ. Toate acestea pot fi îndeplinite ducând munca fiecărei zi la bun sfărşit.

JAMES FREEMAN CLARKE (1810-1888)

La mulți ani!

Vă doresc ca din această zi frumoasă şi sfantă să vă împodobiți viața cu cât mai multe flori, care să se adune într-o cunună de realizări și de dorințe împlinite.

La mulți ani!

13087882_990937667654633_6567422717161535532_n

Ziua Mondială a Sănătăţii

‘’ Dă unui om sănătate , un țel de urmat si nu se va opri o clipa , să se intrebe dacă e fericit sau nu.’’
Astazi 7 aprilie,cand pe intreg mapamondul se celebrează Ziua Mondială a Sănătăţii , vă doresc tuturor multă sănătate la trup si suflet, iar cadrelor medicale care sunt necontenit si necondiționat in slujba noastră,a pacienților,le transmit mii de multumiri,putere de munca si un calduros ‘’La multi ani!’’

12920500_980247018723698_317363384056564333_n

ZIUA INTERNATIONALA A POEZIEI

La început, a fost cuvântul.

Apoi, cu timpul, au apărut cei ce cuceresc lumea întreagă prin cuvinte. Cuvinte cu sentiment, cu tensiune şi emoţie pură, cuvinte pline de metafore şi imaginaţie, care dau naştere poeziei.

Astăzi, 21 martie, zi in care sarbatorim Ziua Internaţională a Poeziei, impartasesc cu voi cateva versuri scrise de un consatean de-al meu de la Miroslavesti ,judetul Iasi,un om excepțional, invatatorul Gheorghe Parlea..

Imn îţi închin, Mamă

Tu mi-ai fost izvorul vieţii, Mamă,
iar eu încă sunt apa care-ţi susură numele…
Tu mi-ai fost floarea câmpului, Mamă,
când eu, cu nesaţ, îţi sorbeam nectarul…
Tot atunci, demult, când aveai aripi, Mamă,
erai îngerul de zi şi de noapte al începuturilor mele…
Pe câmp erai neîntrecuta ciocârlie, Mamă,
când tata, prăşitorul, înfruntând soarele, te chema jos…
Erai, Mamă, Adâncul iubirii şi-al răbdării
şi aprigă lupoaică în juru-mi, când mă-nvăluia primejdia…
Ai fost, Mamă, şi încă mai eşti, Înaltul –
pe care eu n-am ştiut să-l măsor, ca să-i aflu cuprinsul…
Acum, Mamă, tu eşti şi mai sus, atât de sus!…
Iar eu, de jos, nu ostenesc să-ţi cuprind…necuprinsul.

20481_784085261673209_7338820751158423691_n

Rugăciune din Valea Jiului

mina-copy-2a

O lacrimă prelinsă pe obraz
Se-ngroapă-n masca neagră, de cărbune,
Și hohotitu-n pumni, plâns de necaz,
Încet, încet, devine rugăciune:

Părinte al oricărei îndurări,
Tu ne cunoști, cum le cunoști pe toate,
Și știi că am venit din patru zări,
Aici, acum un veac și jumătate.

Ne-a-mbrățișat acest ținut muntos
Pe care l-am cuprins cu sârguința,
Și-n care am adus, ca un prinos,
Nădejdea și iubirea și credința.

Munții ni s-au supus sub pumnul greu
Și n-am cerut dcât ce se cuvine,
Știind că rodul trudei e, mereu,
O binecuvântare de la Tine.

Am prins în Valea asta rădăcini
Și Jiul ne-a înmugurit cu cânturi;
De ce să ne simțim acum străini,
Plecând din nou în cele patru vânturi?

Din triste vești ce curg acum șuvoi,
Din Uricani și până la Petrila
Simțim cum Valea tremură sub noi,
Iar viitorul este…ca huila!

Ne dor în piept mormintele de ieri
Prin cei ce și-au găsit, muncind, sfârșitul;
Doamne,-au murit aici destui mineri!
De ce să moară-acum și…mineritul?

Am dus și vom mai duce pe grumaz
Tot ce-i mai greu, și nu vrem decât pâine;
Am învățat s-o cerem pentru azi,
Însă o vrem și în ghiozdane mâine.

Dorim pentru copii tot ce-i mai bun
Și vrem de-aici să le croim o cale,
Dar nu putem când minele apun,
Mai lasă, Doamne, soare peste Vale!

Simion Felix Marțian
Vulcan, 2 februarie 2016

Unirea Principatelor – Victoria democrației române

alexandru ioan cuza.pngActul istoric de la 24 ianuarie 1859 nu consfințește doar una din cele mai importante pagini din istoria românilor, ci și o victorie a democrației, care a dat naștere statului român modern. Însăși esența acestui eveniment constă în elementele reprezentative ale democrației: voința majoritară a poporului și responsabilitatea clasei politice.

Istoria ne spune că, după reașezarea politicii europene ca urmare a revoluțiilor pașoptiste, dorința fundamentală a românilor divizați în principatele Moldovei și Țării Românești, era legată de Unirea într-un singur stat național. Marele patriot Mihail Kogălniceanu prezenta Adunării Ad-Hoc a Moldovei o Rezoluție politică în această direcție, încă din 1857. Alegerile pentru Adunările Ad-Hoc din ținuturile Moldovei, dezbaterile politice dar și respectul oanilor politici ai vremii față de dorința poporului au făcut posibil ca, la 5 ianuarie 1859, patriotul cu idei liberale Alexandru Ioan Cuza să fie ales, în unanimitatea voturilor deputaților moldoveni, drept domn al Moldovei. La 24 Ianuarie 1859, deputații din divanul Țării Românești făceau aceeași alegere, în entuziasmul și uralele unei națuni întregi, punând Poata de la Constantinopol și Marile Puteri Europene în fața unui fapt împlinit în cel mai democratic mod cu putință. Au mai trecut însă câțiva ani până când întreaga Europă să accepte realitatea actului politic și istoric de la 24 Ianuarie 1859. Și a mai trebuit încă aproape o jumătate de secol până când, la 1 Decembre 1918, actul Unirii să fie dus până la capăt, reunind toți românii într-un singur stat: România.

Demersul istoric al Unirii Principatelor este exemplu edificator al faptului că, atunci când oameni politici responsabili se află la cumpăna istoriei, aceasta devine, după expresia unui alt istoric liberal de excepție, cea mai frumoasă poveste.

Astăzi, la 157 de ani de la Unirea Principatelor Române, voința poporului se află în fața unui nou deziderat unionist: reunirea Basarabiei cu Patria Mamă. Vor găsi însă românii de dincoace și de dincolo de Prut politicieni capabili să-și asume un act politic și istoric similar patrioților de la 1859 ? Iată o întrebare la care, toți românii sunt chemați în anul 2016 să-i găsească, prin vot, un răspuns. Pentru că istoria ne arată clar că, întodeauna… Unirea națiunea a făcut-o !

Costel AVRAM

Splendoarea poeziilor Eminesciene așterne astăzi liniște și iubire în codrul sufletelor dvs.
Oprește văltoarea grijilor și amintiti-va că merită să trăiți frumos și să dăruiți romantism vieții!
Costel AVRAM

1661015_575306719298478_6794922804633133994_n