Dragii mei, vă spuneam că am fost duminică la Mănăstirea Măgura, unde, cu dragoste, dor și cu inima deschisă spre Cer, am ridicat,rugăciuni întru pomenirea părinților mei și a tuturor celor din familie și apropiați, adormiți în nădejdea Învierii!
În această seară, în special în cimitirele din Transilvania, cimitirele se umplu, mormintele sunt îngrijite mai atent decât de obicei, iar la căderea întunericului, Luminația este mărturia gândurilor noastre pentru cei ce vor fi mereu și mereu în gândurile noastre, atât cât vom trăi pe acest Pământ, cu speranța că și ei și noi, la un moment dat, ne vom regăsi în Împărăția Domnului.
Dumnezeu să-i ierte și să-i odihnească pe toți adormiții întru Domnul, iar nouă, celor vremelnici în această lume, să ne dea mereu gândul cel bun, credință și speranță!
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.