Pe 24 iunie, când sărbătorim Sânzienele, a căror origine se pierde la mii de ani distanță în timp, în trecutul nostru, sărbătorim și Ziua universală a iei.
Imaginaţia populară a închipuit Sânzienele ca pe nişte fete foarte frumoase, care trăiesc îndeobşte prin păduri sau pe câmpii, fiind reprezentate cel mai adesea jucând. „Ele sunt socotite zâne ale câmpului, dând puteri deosebite florilor şi buruienilor, astfel încât acestea, în preajma sărbătorii de pe 24 iunie, devin plante de leac.
Sânzienele sunt imaginate de tradiția populară ca fiind îmbrăcate în ii. Ia este, în fapt, o cămașă tradițională românească de sărbătoare, confecționată din pânză albă, bumbac, in sau borangic și împodobită cu mărgele și broderii la mâneci și la gât. Croiala este relativ simplă: un dreptunghi de pânză, tăiat rotund în jurul gâtului și întărit cu șnur răsucit. Mânecile sunt, de cele mai multe ori, încrețite atât la umeri, cât și la încheieturile mâinilor. Tehnica decorării iei s-a transmis de la mamă la fiică, fapt care a conservat tradiția și gustul de la o generație la alta.
În timp, finețea materialelor folosite, armonia cromatică, dar și croiul pieselor de port românesc, țesute, croite și brodate în casă au fost apreciate de reginele României, Elisabeta și Maria, dar și de aristocrația feminină a timpului, care au purtat cu mândrie costumul popular în diferite momente.
Mai aproape de timpurile noastre, în semn de prețuire a tradiției, nu doar femeile poartă ie, ci și bărbații. De aceea îmi port cu mândrie ia, ca semn distinctiv al faptului că sunt român!
Vă doresc o zi binecuvântată, ocrotită de puterile magice ale Sânzienelor, personificate prin portul iei!
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.