Județul Hunedoara îl va omagia pe Constantin Brâncuși!

Informație în premieră – viitoarea Exploatare Culturală Petrila va avea un sector dedicat lui Brâncuși!

Am fost emoționat și impresionat – plăcut și neplăcut! – pe când mă documentam pentru această postare. Va fi o postare mai lungă dar sper că interesantă. Brâncuși este legat de județul Hunedoara!

Ziua Națională Brâncuși a fost decisă în 2015, ca o reparație morală față de umilirea lui Constantin Brâncuși de către statul român.

Da, cu jenă trebuie să recunoaștem, Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX, dacă nu cel mai mare, a fost crunt umilit de statul român, iar România a fost astfel văduvită de – probabil! – cea mai importantă moștenire culturală contemporană.

Brâncuși s-a născut la Hobița, în județul Gorj (la mai puțin de 100 de km de Petroșani), pe 19 februarie 1876. A absolvit, în 1902, Școala Națională de Arte Frumoase din București, apoi a studiat la Paris, unde a și expus primele lucrări, unde a locuit și a creat cea mai mare parte a vieții.

În țară există complexul de la Târgu-Jiu, ce reunește Coloana Infinitului, Masa Tăcerii și Poarta Sărutului, la București bustul generalului-medic Carol Davila, iar lucrări ale sale pot fi admirate la muzeele din Craiova și București.

Înainte de a muri, în martie 1957, la Paris, Brâncuși a lăsat moștenire statului român toate lucrările sale, inclusiv atelierul din Beaubourg, dar autoritățile române, prin Partidul Comunist Român, a refuzat totul. Astfel, acestea au intrat în patrimoniul statului francez!

De remarcat faptul că în 2018, lucrarea “Tânără fată sofisticată” a fost vândută cu 62 de milioane de euro, Brâncuși devenind astfel al doilea cel mai scump sculptor din lume, după elvețianul Alberto Giacometti.

Nu știu câți cunosc faptul că modulele Coloanei Infinitului au fost turnate în fontă în septembrie 1937 la Atelierele Centrale din Petroșani (ACP – ulterior UMIROM). Șeful proiectului a fost inginerul Ștefan Georgescu-Gorjan, proiectul de execuție și calculele au fost făcute de inginerul Nicolae Hasnas, execuția stâlpului central a fost coordonată de maistrul-șef Ion Romoșan iar execuția modelului în lemn a fost făcută de maistrul tâmplar Carol Flisec în colaborare directă cu Brâncuși, care sosise de la Paris special pentru a supraveghea turnarea coloanei.

Din păcate, în lipsa interesului manifestat la Petroșani pentru o mai bună valorificare a moștenirii lui Brâncuși, un panou care informează asupra legăturii sale cu Valea Jiului se găsește în prezent doar la Peștera Bolii și a fost amplasat prin grija unuia dintre cei mai mari brâncușologi din România, Ovidiu Rizopol, cu sprijinul voluntar al membrilor Asociației Petro Aqua, avându-l ca președinte pe Imre Szuhanek.

Consiliul Județean Hunedoara acordă sprijin Asociației Petro Aqua pentru toate proiectele.

Viitoarea Exploatare Culturală Petrila, în prezent intrată în proprietatea Consiliului Județean Hunedoara, va avea cu siguranță un sector Brâncuși, pe măsura valorii și importanței sale pentru România și arta românească!